„Samarineanca e un admirabil exemplu al felului cum lucrează Domnul în calitatea Sa de vânător (de oameni), îndeosebi atras de vânatul dificil, de ucenici și ucenice de caracter, care opun rezistență, dar și sunt în stare ca acum chiar (nu după o zi ori un ceas ori un sfert de oră) să I se predea în duh și adevăr. I-au fost pe plac un prigonitor ca Saul din Tars, o desfrânată din pasiune ca Maria Egipteanca, un vameș înrăit ca Zaheu, o sfădăreață ca samarineanca; nu I-au plăcut fețele palide, călăii, plângăreții, strecurătorii de izmă, chimen și untăriță, fățarnicii, purtătorii de caftane și ciucuri lungi, zeloșii aprinzători de lumânări. Pe Simon-Petru l-a iubit mult pentru că era din speța inșilor înfocați, intempestivi, nerăbdători.
În duelul acesta, nu de formă, samarineanca e atinsă mortal cu o lovitură nu pricinuitoare de moarte, ci de viață veșnică. Nu, Domnul nu a mințit-o; cu adevărat i-a dăruit apa vie, apa vieții fără apus, iar pe ea prefăcând-o, din trufașă potrivnică, în ucenica și apoi mucenița a Sa.” – Pr. Nicolae Steinhardt – din „Dăruind vei dobândi”
Sursa:
….
Pix, coală A4
albastru de... mai departe (2) 
A republicat asta pe albastru de… mai departe (2).
ApreciazăApreciază