… o ceată de îngeri

știu o ceată de îngeri aparte,

cărora Dumnezeu le-a suflat aripile

cu sidefuri colorate:

unul e roșu,

al doilea e galben,

al treilea e albastru.

zboară așa,

câte trei,

din vremea Sfântului Andrei!

….

Drapelul de la fereastra noastră

Reclame

Sf. Apostol Andrei

albastru de... mai departe (2)

Creștinătorul României

13872960_993494334105351_3699315109582402767_n

„Mitropolitul Dosoftei al Moldovei scrie, în cartea sa Viața și petrecerea sfinților, despre misiunea măritului Apostol al Domnului: „Apostolului Andrei i-a revenit [prin sorți] Bitinia și Marea Neagră și părțile Propontului, Halcedonul și Vizantea, unde e acum Țarigradul, Tracia și Macedonia, Tesalia, și sosind la Dunăre, ce-i zic Dobrogea și altele ce sunt pe Dunăre, și acestea toate le-a umblat”.

http://basilica.ro/sfantul-apostol-andrei-cel-intai-chemat-ocrotitorul-romaniei/

….

Foto: Sf. Apostol Andrei, mozaic exterior, catedrala din Constanța

Vezi articolul original

mâine… Sf. Apostol Andrei

„Sf. Apostol Andrei a fost din Betsaida, orășel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, și fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul. Dar, dacă a auzit, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul sau Ioan, arătând cu degetul către Iisus și zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, a urmat după Hristos, zicând fratelui sau Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuiește Hristos” (Ioan, 1, 41). Și astfel, l-a tras și pe Petru spre dragostea lui Hristos. Drept aceea, Sfântului Andrei i se mai spune și Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Și se află în Scriptură și alte multe învățături despre dânsul.”

http://www.sfantulandrei.info/

….

Pix, coală A4

Coșari pentru hornurile vulcanilor

albastru de... mai departe (2)

Nu-i niciun secret, ideea îi aparține lui Saint-Exupery… Că trebuie să curățăm în fiecare zi vulcanii de pe planetele noastre, chiar dacă sunt stinși, fiindcă „nu se știe niciodată!”.

Ah, acest: „Nu se știe niciodată!”                                                                                                                           De câte ori nu ne-am înșelat, închipuindu-ne că am curățat un rău din ființa noastră, dar el a reapărut, ca un cui în talpă, atunci când ne-am așteptat mai puțin? Câți dintre noi nu s-au înșelat, închipuindu-și că-și vor ține singuri vulcanii în frâu? Sau câți dintre noi, nefiind în stare să-și curețe singuri hornurile…

Vezi articolul original 101 cuvinte mai mult

Senin de Prislop Ceresc

de Cosmin Stoica

De la Haţeg spre Silvaşul de Sus, simţim mai uşor pe umeri habitatul nostru de gri şi conflict, de infestaţii şi aur plumbuit.

De la Silvaşul de Sus spre Prislop, se rarefiază scopurile lumeşti din noi.

Aici e un plai frumos de sânziene, bulgăraşii de soare cu miros de miere ai Sânt’Zianului Arsenie.

Mai sunt trei kilometri până la Mănăstire, un şipot lin de limbi de foc ne plouă de vară.

Viscolul se opreşte la poartă, aici e un anotimp fără timp!

Înfioraţi intrăm pe poarta care duce-n Sus, cu coşurile pline de colinde, ouă roşii, pâine şi vin.

Sărbătorim Naşterea, Învierea şi Rusaliile.

Ce dacă afară e noiembrie, februarie sau iulie, acolo e un Prislop Ceresc şi atât!

Să ne fie binecuvântate bunătăţile şi haina de sărbătoare!

Ne spălăm la izvor de luxul fetid şi de praful drumurilor climatizate.

Bem apă vie, pregustăm voinicia din poveste, confortul nostru are gust metalic.

Spre Cărarea Împărăţiei pornim alpin şi senin cu dimineaţa-n plămâni, cu ochii-n paşii scrişi în amintiri, de când am fost prima dată sau ultima dată.

Ne aşteaptă Părintele Arsenie Zian acasă, la Poarta mormântului înflorit!

Prima dată am fost singur! Nu era nimeni, nu eram nici măcar eu, aşa cum mă voise Dumnezeu.

Odată, Părinte drag, mi-ai pus pe ochi, tină din mormântul tău înflorit, apoi L- ai rugat pe Domnul Hristos să-mi spună tainic: „Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului!”

N-o căuta-n Ierusalim departe, o poţi găsi şi înCuvintele Vii ale lui Arsenie Zian!

Mi- a dăruit Părintele Arsenie, de fiecare dată, câte ceva pentru Drum.

Luăm câte-un buchet de flori, când ne-aducem aminte, spinii nu-i uităm niciodată!

Îl îmbrăţişăm pe Părintele Arsenie, bătând prieteneşte Crucea sa pe umăr!

Stăm în genunchi, sub patrafirul de flori se-aşterne o tainică asepsie.

Părintele Arsenie operează psalmic stropindu-ne cu isop, curăţindu-ne şi spălându-ne. Aşa, mai vârtos decât zăpada, neinvaziv, ne vom albi!

După operaţie se poate pleca acasă. Îţi iei patul tău şi umbli!

https://doxologia.ro/viata-bisericii/reflectii/senin-de-prislop-ceresc

Foto: Azi, la Prislop, la Slujba de pomenire a Părintelui Arsenie Boca

Părintele Arsenie Boca – Veșnică pomenire!

Portrete în pix, coală A4

http://www.cuvantul-ortodox.ro/parintele-arsenie-boca-despre-preotie-vreti-preoti-buni-nasteti-i-toata-decaderea-e-de-la-parinti-incepatura-iubiti-pe-preoti-acum-pana-i-mai-aveti-in-mijlocul-vostru-caci-va-veni-o-vreme/?fbclid=IwAR3bIqkW3Vc5CSmrUzpDTsasN7zpvrj60pqtkkr8qYNBb-JzjL5VQ1FPIis

Viața Părintelui Arsenie Boca – Florin Duțu

„Părintele Arsenie Boca (1910-1989), care ne-a arătat Cărarea Împărăţiei ca mod de viaţă ortodox, prin viaţa şi activitatea sa, constituie un model de păstor de suflete, atribuindu-i-se de către contemporanii săi calităţi precum: „pictor de suflete după modelul Domnului nostru Iisus Hristos” (N. Crainic); „un călugăr de reală valoare spirituală… care a dezvoltat o mare activitate pastorală, de răsunet adânc, atât în rândurile ţărănimii, cât şi ale intelectualilor… sute şi mii de oameni venind să-l asculte” (N. Crainic); „a reînviat, cu viaţa şi cu propovăduirea, duhul Filocaliei în viaţa religioasă a poporului nostru” (D. Stăniloae); „prin ceea ce a făcut din sine şi prin ceea ce propovăduieşte este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox… Părintele Arsenie arată cât de mult se poate înflăcăra prin trăire tot tezaurul dogmaticii şi al disciplinei răsăritene” (D. Stăniloae); un „fericit” (L. Blaga); „o lumină în viaţa” oamenilor, „un călugăr ce practica rugăciunea inimii” (Principesa Ileana a României); „ar face mai multă treabă pe teren decât toţi episcopii ortodocşi” (L. Barral); „el întruchipa atât duhul apostolilor creştini, cât şi pe cel al marilor tribuni naţionali români. Privirea lui pătrunzătoare intra în suflet, iar cuvintele lui alese cu grijă trezeau la realitate conştiinţă indiferentă” (Victor Roşca); „un om de o vastă cultură, un predicator religios de o extraordinară putere de convingere, fiind în acelaşi timp un mistic” (comisarul Filip Nicolae); „Azi mănăstirea Prislopului este cea mai căutată şi cercetată din Ardeal şi Banat şi aceasta se datoreşte numai faptului că la această mănăstire este stareţ părintele Arsenie de la Sâmbăta, a cărui faimă de sfânt începe să fie peste tot cunoscută” (Paul Madincea -Împuternicitul Cultelor).
De asemenea, Părintele Arsenie este un model de pictor bisericesc care „şi-a depăşit maestrul [pe Costin Petrescu]” (pictorul şi restauratorul Ion Grigorescu):

Cuprins

Părintele ARSENIE BOCA – MARELE PĂSTOR DE SUFLETE al Bisericii Ortodoxe Române din secolul al XX-lea
I. SATUL copilăriei, părinţii, neamurile, şcoala primară şi liceul Avram Iancu din Brad (1910-1929)
II. Student la Academia Teologică din Sibiu (1929-1933) – „Încercări asupra vieţii duhovniceşti”
III. Cinci ani la Academia de Arte Frumoase la clasa maestrului Costin Petrescu şi audierea cursurilor de mistică ortodoxă ţinute de Nichifor Crainic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti (1933-1938)
IV. Pelerin la Muntele Athos (1939) – rânduiala duhovnicească, meşteşugul artei bizantine şi manuscrisele Filocaliei
V. POLEIREA cu aur a icoanelor la Chişinău (1939)
VI. STAREŢ la M-rea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus (1940-1947) din Ţara Făgăraşului. Comuniştii resping propunerea Patriarhiei Române de a-l face episcop
VII. Duhovnic la Mănăstirea Prislop (1948-1959) din Ţara Haţegului în epoca torţionarilor comunişti
VIII. INIŢIATIVA de a picta biserica Prislopului, alungarea sa din mănăstire (14 mai 1959) şi lichidarea personalului monahal în şapte serii din ordinul Securităţii
IX. PICTOR ŞABLONIST (1961-1967) şi MUNCITOR SPECIALIST PICTOR (1967) la Atelierele PATRIARHIEI ROMÂNE, dar mai întâi pictor bisericesc la Biserica Elefterie-Cotroceni din Bucureşti (1959-1960) şi la Biserica din satul Bogata-Olteană (1960-1962)
X. DEMISIA de la Atelierele Patriarhiei Române, încercarea de revenire în mănăstire şi activitatea de la Biserica Drăgănescu (1967-1988) şi Sinaia (1978-1989)
XI. MARELE PĂSTOR DE SUFLETE ARSENIE BOCA pleacă în viaţa de dincolo de mormânt în ziua Sf. Cuv. Mucenic Ştefan cel Nou (†28 noiembrie 1989) 
XII. CURRICULUM VITAE al Părintelui Arsenie Boca sau o posibilă anexă pentru viitorul dosar de canonizare
BIBLIOGRAFIE

Titlu: Viaţa Părintelui Arsenie Boca de la Prislop – 1910-1989
Autor: Florin Duțu
Pagini: 96
Format: 11×18 cm
Apariție: 2015
ISBN 978-606-93528-4-7

http://www.floarealbadecolt.ro/index.p…/carti/23-carti5.html
Fotografie și articol: Floare Albă de Colț