mâine… Vindecarea celor doi demonizați din ținutul Gadarei

„Şi trecând El dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizați, care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Şi iată, au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Il rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci. Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi iată toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au rugat să treacă din hotarele lor. (Matei 8,28-34. Duminica a 5-a după Rusalii).”

Întreg articolul la:

http://www.cuvantul-ortodox.ro/duminica-vindecarii-celor-doi-demonizati-din-tinutul-gadarei-raul-se-vrea-invesnicit/

….

Pix, coală A4

Soborul Sfinților celor 12 Apostoli

“Căci mi se pare că Dumnezeu, pe noi, apostolii, ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pe nişte osândiţi la moarte, fiindcă ne-am făcut privelişte lumii şi îngerilor şi oamenilor.

Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înţelepţi întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteţi tari. Voi sunteţi întru slavă, iar noi suntem întru necinste!

Până în ceasul de acum flămânzim şi însetăm; suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim,

Şi ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm. Prigoniţi fiind, răbdăm.

Huliţi fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi.

Nu ca să vă ruşinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc, ca pe nişte copii ai mei iubiţi.

Căci de aţi avea zeci de mii de învăţători în Hristos, totuşi nu aveţi mulţi părinţi. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos. Deci, vă rog, să-mi fiţi mie următori, precum şi eu lui Hristos“

(1 Corinteni 4, 9-16) Sf. Ap. Pavel, despre Apostoli

Preluat de la:

http://www.cuvantul-ortodox.ro/soborul-sfintilor-apostoli/

….

Pix, coală A4

azi… după ploaie

azi… Antoine de Saint-Exupery

 

„Dragă Antoine ,

….sunt tot în burta șarpelui boa,

niciun om mare înca nu știe

și tot mă mai confundă cu o pălărie

(fie vorba între noi,

nici șarpele nu mă mai mistuie,

ci mă protejează,

cum știe el mai bine,

de padurile virgine).

…am presimțit, într-o seară,

că oaia voastră era să moară,

dar știu că acum e sănătoasă,

doar puțin cam geloasă,

fiindcă, de gelozie,

a făcut alergie

și fuge cât mai departe

de floare

și nu-i de mirare

că nu-ți mai trebuie

nici botniță

și nici clopot de sticlă.

…râsul vostru sprințar

se aude până la mine

clar, în nopțile senine…

…un singur lucru vă rog:

seara, înainte de apus,

când vă sfâșie acel dor de nespus,

nu plângeti prea tare!

fiindcă la noi, pe pământ,

se dezlănțuie furtuni de nisip

și de vânt,

care pun în pericol

sufletul nostru mult prea plăpând…

cu duioșie,

singurul care vă mai scrie,

elefantul de patruzeci și trei de ani,

anul acesta…

și poate, la mai mulți ani!

30.03 -2004

Antoine de Saint-Exupery a dispărut într-un zbor, la vârsta de patruzeci și trei de ani…

gabriela mihăiță david

 

Pix, coală A4

mâine… Sf. Apostoli Petru și Pavel

„Pentru acești doi Apostoli, pricină de laudă nu va afla nimeni mai mare alta, decât lauda, pe care le-a dat-o, Domnul Însuși, fiecăruia. Că, pe Petru l-a fericit, pentru mărturisirea Lui, numindu-l „Piatră” și pe adevărul mărturisirii lui a zidit Biserica Sa; iar, pe Pavel l-a numit „Vas ales”, care avea să poarte numele Domnului, înaintea tiranilor ăi a împăraților. Dar, iată, alte câteva cuvinte despre aceste slăvite căpetenii ale Apostolilor.”

Întreg articolul la:

https://sfapostolipetrusipavel.wordpress.com/despre/

….

Pix, coală A4

azi… Sergiu Celibidache

… mâinile care cântă sufletul!

Concert de muzică de cameră

Anii ’80 –

Pix, coală A4

Allegro ma non troppo ~ vesel, dar nu prea!

Colegilor mei, cu toată dragostea! ~

„Trei scene pentru pauza unui concert simfonic – anii de glorie ai societații multilateral – dezvoltate – în zbor – către comunism …

1. Scena aranjată ca pentru un cvartet de coarde. Patru scaune. Patru pupitre.

Trei statuete. Busturi. Bach, Beethoven, Brahms. Foarte prăfuite.

Din culise se aude coralul acela foarte cunoscut: „Iisuse, rămai bucuria mea!”. A fost doar o părere. Nu se mai aude nimic.

Undeva, în spatele scenei: trei umbre – trei barbați. Inaintează pana la marginea scenei. Sunt îmbrăcați în fracuri. Foarte gravi.

– Johan Sebastian Bach, spune primul, se inclină și își agață de gât un carton, pe care, cu litere mari, stă scris : JOHAN SEBASTIAN BACH

Tăcere.

– Ludwig van Beethoven, spune al doilea,se înclină și își agață de gât, numele, înscris pe carton.

Alte cateva momente de tacere.

– Johannes Brahms, se prezintă al treilea și scena cu cartonul de repetă.

Stau drepți și nemișcați minute în șir. Poate, doua, poate, trei. Oricum, multe pentru lumea din sală…

In sfârșit, se retrag. Fiecare langă bustul lui. Numele, scrise cu litere mari și negre, se vad clar.

Din culise se aud voci.

*

2. Doua femei. Îmbrăcate în halate albastre. Șterg praful.

prima femeie:

– Cam zurliu tinerelul ăsta! De unde o mai fi venit? Și, ce l-o fi apucat să scoată din pod vechiturile astea?

a doua femeie:

– De, tineret, minte puțina! A cotrobăit și iar a cotrobăit și , știi ce mi-a spus? Să ștergem praful și în bibliotecă! Eu, una, îl las să vorbească!

prima femeie:

– În bibliotecă? Pai, acolo nu intrăm decât să luam partiturile alea… sau ce-or fi, ca să le punem pe foc!

a doua femeie:

– Asta, acum, iarna. Vara, fac păienjeni!

prima femeie:

– Ia te uită! Bac ! ( pronunță chiar așa – Bac ) ăsta cine o mai fi?

Johan Sebastian Bach tresare.

a doua femeie:

– Bee – th -oven, parcă ăsta ce cusur are?

Beethoven își astupă urechile.

prima femeie:

– Să-l fi auzit cum stătea de vorbă cu ei! Și ce-i mai jelea!De parcă erau toți, mortii lui!

a doua femeie:

– Nu-i lucru curat! Ia te uită! Bra-ha -ms!

prima femeie:

– Or fi fost ei ceva, că degeaba n-au ajuns statui! Poate-i duce la muzeu, mai știi!

Johannes Brahms își acoperă fața cu palmele.

a doua femeie:

– Bătaie de cap! Mai bine erau din lemn! Ce mai foc faceam cu ei!

In jurul lor, un nor de praf.
Tinerelul intră în scenă.

*

Tinerelul:

– Sărmanii mei, ce să mă fac cu voi?

Într-un colț, cele doua femei își dau coate:

prima femeie:

-Ți-am spus că-i nebun? Tot singur vorbește!…. apoi tare, către el, bună ziua!

Tinerelul nu răspunde. Rămâne pe gânduri. Femeile îl urmăresc perplexe.

prima femeie:

– Eu zic să-l lăsăm.

Tinerelul tresare:

– Aaa, sunteti aici?!

a doua femeie:

– Da, i-am șters de praf pe domnii… da’ , ce vreți să faceți cu ei?

Tinerelul:

-Îi ținem aici, ca decor.

Femeile, facandu-si semne:

– Aha! Ei, noi vă lăsăm, că mai avem de măturat și sala!

Tinerelul:

– Da, chiar, ce-i cu sala?

Femeile, mirate, nu răspund.

Tinerelul:

– De ce ce e plină de hârtii?

prima femeie:

-Păi, așa e întotdeauna după concert… unii dorm, alții mănâncă…

a doua femeie:

– Se relaxează! Că, doar nu vin degeaba la concert!

Tinerelul:

– Se relaxează?!…. Dorm?!…. Mănâncă?!…. la concert?!!!

a doua femeie:

– Eeeei, mai sunt și simandicoși care stau țepeni în fotolii… sau alții care citesc ziarul!

prima femeie:

– Pe ăștia, cel puțin, nu trebuie să-i trezim.

Tinerelul:

– Să-i treziți?!

prima femeie:

-Da, să-i trezim la sfârșit, ca pe ăia care dorm.

Tinerelul:

– Credeam că se trezesc singuri, la aplauze!

a doua femeie:

– Aplauze?! Nu aplaudă nimeni, dom’le, că nu suntem la circ!

Tinerelul, ingrozit, catre Bach:

– Ați auzit, domnule?… Nu suntem la circ!…

către Beethoven:

– Nu suntem la circ!…

Tinerelul izbucnește în plâns. Către Brahms:

– Domnule Brahms, nu mai aplaudă nimeni…

Tinerelul plânge în hohote. Femeile ies din scena, făcându-și cruce.”

1984

…

Orchestra noastră în anii ’80 – La pupitru dirijoral: maestrul Horia Andreescu – Pix, coală

A4

https://albastrude.wordpress.com/2013/06/10/allegro-ma-non-troppo-vesel-dar-nu-prea-fragment-colegilor-mei-cu-toata-dragostea/

azi… doar un strigăt

… mut!

….

Pix, coală A4

azi… magnoliile

… au înflorit a doua oară!