Zbor – Vasile Voiculescu

Jurnal de pandemie

”Doamne, în pofida necredinții mele cred în Tine,
Împotriva voinții mele mă nevoiesc,
Îmi sucesc destinul către alte destine,
Cărnii-i pun lungi aripi de suspine,
Numai prin silinți spre dincolo de sine
Transfigurăm fierul în avion ceresc.

Arză-mi patimile, esențe unice,
Bată-mi inima, aprins motor,
Sfredelească văzduhul mintea-mi-helice,
Sufletul la Tine să se ridice!
Nu-mi pasă dacă are să pice:
Căderea din înălturi e tot zbor.”

….

Foto: norii, azi, de la aceeași fereastră!

Un comentariu la „Zbor – Vasile Voiculescu

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s