azi… Nichifor Crainic

„Teologia mistică este ştiinţa îndumnezeirii omului.” (Nichifor CRAINIC)

„Cum şi-au păstrat românii predania lor isihastă în lungul răstimp al secetei duhovniceşti din epoca modernă, cum i-au vegheat, împlinit şi transmis învăţăturile sihaştrii nelipsiţi nici atunci din poienile Carpaţilor, mărturiile despre nevoinţele, încercările şi biruinţele lor reprezintă un capitol încă în lucru al istoriografiei noastre spirituale. El a fost inaugurat de Nichifor Crainic (s.n.) şi amplificat prin opera Părintelui Dumitru Stăniloae şi a discipolilor lui.”
(Virgil CÂNDEA, Din nou despre Filocalia de la Prodromul)

Cartea se bazează pe documente inedite (valorificate pentru prima oară) din Arhivele Bisericii Ortodoxe Române, Arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.), Arhivele Naționale ale României, memorii, articole și studii, monografii etc., și cuprinde vieţile, activităţile, contribuțiile teologice și legăturile de prietenie ale celor care au produs invazia misticii ortodoxe și a duhului Filocaliei în cultura română, în viața bisericească a românilor și în teologia academică: academicianul Nichifor Crainic, Părinții Arsenie Boca și Dumitru Stăniloae.
Nichifor Crainic a introdus studiul Misticii ortodoxe – experienţa lui Dumnezeu în Ortodoxie – în universităţile româneşti, mai întâi la Chişinău în 1926, apoi la Bucureşti în 1932. Acesta studiase opt ani între zidurile roşii ale Seminarului Central din Bucureşti (1904-1912), apoi alţi patru ani la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1912-1916), dar nu auzise nimic despre mistica ortodoxă bizantină – comoara cea mai de preţ a vieţii ortodoxe. Se poate spune că nu exista vreo preocupare pentru metoda vieţii duhovniceşti. De ce? Pentru că profesorii erau formaţi de obicei la Universitatea din Cernăuţi, după modele apusene, iar pe de altă parte nu aveau asemenea preocupări.
Nichifor Crainic se întoarce la scrierile și la duhul Părinţilor Bisericii înaintea semnalului tras de Părintele Gheorghe Florovsky în cadrul primului Congres Internaţional al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă (1936, Atena; momentul declanșării epocii neopatristice).

Din cuprins:
Capitolul I. MISTICA ORTODOXĂ – de la Predica de pe Munte a Mântuitorului Iisus Hristos la Părinţii Misticii şi Filocaliei româneşti: Nichifor CRAINIC, Arsenie BOCA, Dumitru STANILOAE
Capitolul II. De la Filocalia Sfântului Grigore Teologul la Filocalia de la Sibiu şi Sâmbăta de Sus. Etapele Filocaliei românești.
Capitolul III. Academicianul Ioan NICHIFOR-CRAINIC – Viaţa, activitatea, descoperirea misticii şi invazia Teologiei Ortodoxe în cultura română
Capitolul IV. Părintele Arsenie BOCA – Viaţa, activitatea pastorală (Sâmbăta, Prislop), pictura (Elefterie, Patriarhia Română, Bogata Olteană, Drăgănescu) şi invazia duhului Filocaliei în viaţa bisericească a neamului românesc
Capitolul V. Părintele Dumitru STĂNILOAE – viaţa, activitatea teologică (Sibiu, Bucureşti) şi invazia Filocaliei în teologia academică românească.

Nichifor Crainic a descoperit strălucitoarea mistică ortodoxă nu în România cum ar fi fost normal într-o ţară ortodoxă, ci prin anticariile din Viena. Cum se întâmplase de fapt? În 1920, prietenul său Lucian Blaga (1895-1961) l-a luat la Viena. Aici s-a înscris la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Viena şi şi-a ales o teză de doctorat din teologia medievală germană despre Meister Eckhart. La scurt timp (1922) a întrerupt studiile din cauza prăbuşirii monedei austriece şi s-a întors în ţară. Dar la Viena, după cum spuneam, a descoperit mistica ortodoxă – ştiinţa îndumnezeirii omului. Descoperirea misticii bizantine s-a produs prin intermediul cărţii „Byzantinische Christentum” a lui Hugo Ball: „voiam să cunosc mistica ortodoxă, despre care nu-mi vorbise nimeni în Universitate. Dacă există una occidentală atât de bogată şi de profundă, trebuie să existe la temelia ei una bizantină din care a derivat. Cultura occidentală s-a dezvoltat în cea mai mare parte din umanismul greco-latin restrâns şi din umanismul creştin cu orizonturi nemărginite, amândouă cultivate în Bizanţ, de unde au iradiat în apus. Cugetarea religioasă bunăoară a fost fecundată în occident de operele a doi autori bizantini, Ioan Damaschin şi Dionisie Areopagitul. Există studii de considerabilă erudiţie, care demonstrează acest adevăr. În filosofie, în artă, în ştiinţă, Bizanţul e miezul culturii europene. Am citit cartea lui Hugo Ball Byzantinische Christentum şi am descoperit mistica ortodoxă”.
Întâlnirea dintre cei trei (Crainic, Stăniloae, Boca) a avut loc la Sibiu. Zian-Vălean Boca (viitorul Părinte Arsenie Boca) l-a întâlnit prima oară pe Nichifor Crainic la Academia Teologică din Sibiu, prin intermediul Părintelui Dumitru Stăniloae (1903-1993). În 1934, Nichifor Crainic venind la Sibiu să ţină o conferinţă, s-a întâlnit cu părintele Dumitru Stăniloae la masă la Mitropolitul Nicolae Bălan. Cu această ocazie, Nichifor Crainic l-a cooptat pe părintele Stăniloae să scrie la revista Gândirea; „am ajuns la o prietenie foarte caldă” spunea Părintele Dumitru Stăniloae.
Părintele Dumitru Stăniloae şi Zian Boca se cunoşteau de la Academia Teologică din Sibiu (1929-1930). Părintele Stăniloae îşi începuse activitatea didactică chiar în anul în care Zian Boca se înscrisese la Academia Teologică (1929).

Copertă I: 
Foto 1: Părintele Arsenie BOCA la 66 de ani (23 mai 1976), cu pălărie și ochelari, la parastasul pentru Nichifor Crainic și Aglaia Crainic, coborând treptele Bisericii Enei din București, fotografiat de Serviciul de Filaj al Securității. În actul de scoatere din mănăstire, emis de Episcopia Aradului la ordinele Securității, i se impusese: „să iasă din mănăstire fără rasă, urmând ca Episcopia noastră să-i pună la dispoziție suma necesară pentru ași (sic!) achiziționa un costum civil” (Actul nr. 2407/14 mai 1959).
Foto 2: Nichifor CRAINIC susținând discursul de recepție la Academia Română (22 mai 1940).
Foto 3: Părintele Dumitru STĂNILOAE și Părintele Arsenie BOCA pe vremea când lucrau la traducerea Filocaliei (c. 1944).
Fotografie și articol: Floare Albă de Colț
https://www.facebook.com/…/a.372840046190…/484000785074038/…3T

Un comentariu la „azi… Nichifor Crainic

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s