… liniște

Azi mi-am cumpărat un loc de veci! Acasă, la marginea pădurii… Cineva a înlesnit pentru mine achiziționarea lui, eu aflându-mă în cu totul altă parte, mai mult cu treburile vieții, decât cu treburile morții! Nu v-am povestit acest fapt ca să mă laud. Oooh, nu! Ci pentru a vă împărtăși că din clipa în care am aflat că acel loc îmi aparține, o liniște adâncă a pus stăpânire pe toată ființa mea. Ca un anestezic blând! Ca o fericire calmă! Agitația interioară, adrenalina, nemulțumirile mărunte, toate au dispărut fără urmă! Zâmbesc de atunci încontinuu și mă bucur de tihna acestui început de capitol! Așadar, iată, gândul la moarte, îngemănat cu gândul vieții care încă mi se află în față – timpul acesta, poate scurt, poate lung, (cine poate ști?) în care mai pot să mă bucur, fără resentimente, cu inima vindecată de orice durere și deschisă față de lume – ce terapie binecuvântată!

….

O fotografie făcută astă-vară, cimitirul de la Slănic-Moldova…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s