A doua scrisoare către mine

albastru de .. sustinere (1)

Prea multa conștientizarea a sentimentului de iubire – paradoxal – îl distruge, înghețându-l. Pasărea aceasta, care este iubirea, nu poate fi oprită din zbor. Agață-te de ea, cu mâinile goale! Am văzut mulți oameni urcând la cer și îmbrățișând-o. Am văzut norii de gheață topindu-se, când treceau așa, îmbrățișați. Inundații invizibile măturau mizeria lumii și nimeni nu știa de ce răsăritul se grăbea, iar apusul întârzia. Fiindcă ziua aceea era a iubirii.  Am desenat ieri o îmbrățișare, așa cum se îmbrățișează pasărea iubirii.  Am scris despre adierea vântului, care stingându-se, lasă în urmă aerul nemișcat. Întotdeauna vântul mi s-a părut un nimeni camuflat. Știi că sunt cuvinte care pot fi furate, camuflate în alte cuvinte, ca și vântul.

Dacă mai treci pe-aici, nu-mi mai fura cuvintele. Îmbrățișează-le doar…

Pix, coală A4

Un comentariu la „A doua scrisoare către mine

Lasă un răspuns la Ioan M. Anulează răspunsul

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s